Ma urasc pentru fiecare decizie care nu a facut decat sa umbreasca acea raza ce ma acoperea...urat suflet ...de ce am acceptat sa traiesc aceasta iluzie?...ochii mei numai vad nimic frumos in mine...lacrimi?..degeaba.
Ma prefac intr-un curcubeu dublu ...dar sunt doar un rasarit de iarna .. nu il vezi.. nu te bucuri de el...stii doar ca e acolo...cuvintele isi pierd noima la fel cum eu simt ca imi pierd rostul..si stiu ca nu se va termina aici .
Am nevoie de un umar care sa imi ofere culoare si sunet..
Am pierdut atatea lupte ..nu vreau sa renunt...exista ghinion?..sau sunt doar eu...nu ma recunosc dar tu tata ma cunosti...
Mi-am riscat visele si am pierdut sau am castigat?
Sunt plina de venin...m-am avertizat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu